-Bună ziua tuturor. Sunt Dmitri Voloșin, reprezentantul Simpals, și astăzi vreau să vă vorbesc nu despre cum să faceți afaceri, ci despre cum să încercați să deveniți o persoană fericită, de succes în viață și să vă bucurați de ea.
Se spune că, pentru a avea succes, trebuie să fii inteligent, flexibil și destul de rațional. Cred că este un nonsens total. Visătorii proști și încăpățânați sunt cei care reușesc. Permiteți-mi să vă explic de ce.
De ce visători? Mi se pare că trebuie să vă stabiliți obiective nerealiste. Trebuie să visezi și să-ți dorești să realizezi ceva ce, undeva în adâncul sufletului tău, crezi că nu poți realiza. Vi se va spune că sunteți nebun. Zâmbești și mergi mai departe.
Fii încăpățânat. Nu ascultați niciodată ce vă spun alții. Dacă începi să asculți părerea altora și în sinea ta nu ești de acord cu acea părere, chiar dacă ți se pare rațională și corectă, îți va aduce bani, îți va permite să-ți dezvolți afacerea mai repede, dar nu ești de acord cu ceea ce ți se propune, te vei pierde pe tine însuți și probabil îți vei pierde afacerea, pentru că atunci când ai făcut-o nu te-a ajutat nimeni și ea trăiește după legile pe care i le-ai pus tu.
Fii prost, pentru că numai o persoană proastă învață din greșelile sale. Un om inteligent învață din greșelile altora. Dacă nu înveți din greșelile tale, vei dobândi experiența altora, iar apoi nu vei dobândi nimic, pentru că o persoană învață doar atunci când calcă ea însăși pe o greblă.
A trebuit să calc pe o greblă de multe ori, chiar și pe aceeași greblă. A trebuit să fac același lucru de mai multe ori până când mi-am dat seama că asta este ceea ce repar și că nu o voi mai face. Până când nu voi realiza acest lucru, voi continua să merg mai departe, să merg mai departe și să merg mai departe.
Nu poți face un film dacă te uiți la filme de o mie de ori. Trebuie să o faci tu însuți de multe, multe ori. Nu învățați din greșelile altora. Faceți greșeli cât mai des și cât mai mult posibil. Acest lucru vă va învăța cum să faceți afaceri.
Pentru ca să înțelegeți mai bine ce încerc să spun, permiteți-mi să vă spun o poveste din viața mea care confirmă că trebuie să aveți aceste calități ciudate. Vreau să vă împărtășesc povești din trei domenii care nu sunt legate doar de afaceri. Vreau să vă povestesc despre afaceri, despre creativitate, despre artă și despre sport. Toți sunt rude cu mine, așa că am ceva să vă spun în calitate de mic expert.
Să începem cu afacerile. Probabil că știți despre site-ul 999. Cu mult timp în urmă, la sfârșitul anilor ’90, am decis să fac o afacere care să-mi permită să câștig bani. Nu am formulat atunci cifre concrete – un miliard sau 100 de mii, aveam doar visul de a face afaceri atunci când aș putea obține cel puțin o banuza sau un leu din orice tranzacție în Moldova. Am cumpărat ceva, am vândut ceva și am câștigat un gram. Acesta a fost visul meu, unul foarte ciudat.
Când am vorbit despre asta, toată lumea a spus că este o prostie și că nu se poate face. Mai mult, nu înțelegeam cum se poate face acest lucru. Aveam o fantezie în cap că va fi grozav. Am început să mă îndrept încet în această direcție. Atunci a apărut site-ul 999. Apoi m-am confruntat cu o mulțime de presiuni din partea prietenilor, rudelor și colegilor mei care mi-au spus: „Dima, este complet irațional, este o prostie să faci ceea ce faci”.
În primul rând, la sfârșitul anilor ’90, site-ul era domeniul unor hackeri amatori. Nu era deloc ca o afacere. A fost mai degrabă o ucidere a timpului. Stând într-un apartament cu o cameră în Buyukany, făcând câteva site-uri web în loc să ies să fac bani în mod normal. A fost foarte ciudat. Nu era clar de ce era nevoie de un panou de afișaj în Moldova, când exista Makler, când existau alte companii mari.
Mi s-a spus: „Aruncă-l. Îți pierzi timpul”, dar eu m-am încăpățânat să continui să fac ceea ce făceam. Când argumentul final a fost că „Dima, nu poți face afaceri mari fără o investiție inițială sau un tătic bogat”, la care am dat și eu din cap în tăcere și am continuat.
Astfel, acest sfat de la prietenii și familia mea, l-am lăsat să treacă pe lângă mine și am făcut ceea ce am făcut. Grebla pe care am călcat-o și prostiile pe care le-am făcut mă bântuie până în ziua de azi, dar ele au făcut posibilă realizarea exact a modelului la care am visat.
Vă voi da un exemplu de prostii pe care le-am făcut. Era în 2008, când era criză, iar 999 era deja un proiect mai mult sau mai puțin mediatizat. Afacerea noastră în 999 a fost ca agenții de publicitate. Pur și simplu am plasat bannere și am primit bani pentru publicitate în fiecare lună.
Până atunci, aveam un singur advertiser important care ne garanta bugete anuale serioase și le creștea de la an la an. Așa că am uitat de alte modele de afaceri și ne-am concentrat pe acesta, pentru că era convenabil să semnăm un contract unic și apoi să fim plătiți pe tot anul. Asta e minunat.
Dar eram în 2008, iar advertiserul a spus: „Băieți, nu e vorba că nu pot să vă măresc bugetul la jumătate anul viitor, pentru că îl măream tot timpul înainte. Îl reduc la jumătate pentru că este criză și nu sunt bani”. Și avem un personal în creștere, avem programatori, designeri, avem spații de birouri și împrumuturi. Ne bazam pe acești bani, iar el a spus: „Îmi pare rău, nu”.
Ne întoarcem de la o întâlnire. Ce trebuie făcut? Avem o gaură imensă în buget, nu avem alt model de afaceri. Apoi stăm cam o săptămână pentru a face ceva în legătură cu asta. Datorită acestei greble pe care am călcat, în acea săptămână am găsit un model de afaceri care ne permite acum să câștigăm câte un euro din reclame. Acest model aduce acum mai mulți bani decât publicitatea. Pe „999” puteți renunța la publicitate și puteți câștiga doar prin faptul că oamenii își completează periodic contul, câte un leu. Acestea fiind spuse, nu acordați atenție greșelilor altora. Fă-ți singur greșelile.
În ceea ce privește creativitatea, noi facem animație. Facem un film numit „Gypsy and Death”. Probabil că mulți oameni l-au văzut. Am avut acest vis acum 7-8 ani, când eram lideri pe piața de publicitate, aveam cifre de afaceri mari, cei mai mari clienți, făceam super publicitate. Dar aducea doar bani.
Îi urăsc pe acei oameni care sunt în afaceri doar pentru bani. Acest lucru nu este corect. O afacere nu ar trebui să fie construită de dragul ei. Afacerile ar trebui să fie făcute de dragul viselor, pentru că afacerile sunt calea pe care o urmați pentru a vă realiza visele.
Ne-am săturat de modelul de a face bani și de a-i cheltui. Apoi am visat să fac un film de animație care să mă surprindă nu numai pe mine, pe cei dragi mie, nu numai țara noastră, ci întreaga lume ar putea să privească acest film de animație, să fie surprinsă și să spună: „Ce bine că există astfel de oameni, o astfel de țară în care se fac astfel de filme minunate.
Din acel moment a început călătoria noastră în animație, care încă nu s-a încheiat. Când am ajuns la acest vis, au început și ei să-mi spună că este imposibil, că este o prostie. Cum poți să faci un desen animat pe care îl vor vedea milioane de oameni din întreaga lume și să fie totuși interesant. Mai ales acum, când există o criză. Pe ce bani se va face totul?
Dar, chiar dacă am fost descurajați și ni s-a spus că e o prostie, 20 de oameni care fac bani din publicitate aici și acum, e deja o afacere de succes, și dintr-o dată renunți la banii ăia, în mod grosolan spui că îți trimiți toți clienții și spui că nu mai facem publicitate, facem desene animate. Este absurd. E o prostie, acum trebuie să-i plătim noi pe acești oameni. Ele trăiesc în bilanțul nostru. Și trăiau foarte bine.
Dar nu am putut convinge oamenii să facă atât reclame, cât și desene animate, pentru că ambele au avut de suferit pentru noi. A trebuit să facem o alegere și am făcut un lucru atât de prostesc încât am părăsit piața de publicitate și am pierdut clienți.
Dar acum facem un desen animat care a fost vizionat de 2 milioane de oameni pe Youtube (o statistică recentă). Am venit recent de la un festival din Annecy. Am primit fluierături, am aplaudat, a fost foarte frumos. Am fost în Stuttgart.
Acum lansăm un alt desen animat despre moarte și un pirat naufragiat care nu poate renunța la pieptul său. Sper ca anul viitor să terminăm de lucrat la scenariu și să începem să căutăm oportunități pentru a face un film de lung metraj, care să circule nu doar în Moldova, ci, sper, și în întreaga lume.
Acum, în ceea ce privește sportul. De curând am decis să mă apuc de sport. Am un nou vis. Am citit pe un blog că există un test al capacităților umane. Genul de test care pare nerealist, dar există oameni care îl trec. Acest test se numește Ironman (Iron Man).
Este o cursă în care o persoană trebuie să înoate 4 km, să iasă din apă, să se schimbe, să se urce pe bicicletă, să pedaleze 180 km, să se schimbe, să își pună adidașii și să alerge un maraton, totul fără să se oprească timp de 20 de ore.
Mi s-a părut o prostie. Dar când am început să citesc, am văzut că oamenii chiar o făceau, se pregăteau pentru această competiție și reușeau. Acest lucru s-a întâmplat în iunie anul trecut. Acum mă pregătesc pentru această competiție. Dar pe parcurs am întâmpinat multe probleme din partea prietenilor, familiei și colegilor mei. Când le-am spus despre asta, toată lumea a început să se strâmbe din degete, spunând că ești deja bătrân, ești deja bolnav, unde o să te apuci de sport? Aceasta este o afacere a celor tineri și puternici. Aveți o afacere, copii, o familie. Renunță la tot. Am dat din cap și am spus: „Da, da, da, da, da”, dar voi face sport și îmi voi încerca norocul la această competiție. Am continuat cu încăpățânare să fac exerciții fizice.
Antrenorii de fitness mi-au spus că nu îmi face bine, că nu ar trebui să mă antrenez în fiecare zi, cu atât mai puțin timp de 1,5-2 ore, că îmi voi ucide articulațiile, că îmi voi rupe inima, că voi ajunge la spital, că voi muri tânără, că inima mea va ceda, că mă pot îneca, că îmi pot rupe picioarele și că mă pot accidenta pe bicicletă. Am dat din cap și am mers mai departe.
Ce alte probleme au existat? Imaginați-vă, am o afacere, o familie, copii, o soție, prieteni bețivi și toată lumea trage în direcția lor. Colegii mei au o ședință: „Dima, trebuie să fii la ședință”. Soția mea spune: „Hai să mergem la cinema”. Hai să mergem la cinema. Copiii spun: „Vrem să mergem în parc”. Să mergem. Prietenii spun: „Hai să mergem să bem ceva. Dacă te rupi în felul ăsta, nu mai ai timp pentru sport. Trebuia să mă înghesui acolo, acolo, o jumătate de oră, 15 minute, o oră și să încerc să înghesui sportul în rutina mea.
Dacă îți dorești cu adevărat, poți să o faci. Treziți-vă mai devreme, culcați-vă mai târziu. Puteți face sport oricând doriți. Am călcat pe greble în sport de nenumărate ori. Sunt deținătorul recordului la călcat pe greble.
În primul rând, este vorba de suprasolicitare. La început, te lași dus de val, începi să o dai în bară. Una e când o faci în afaceri, când stai treaz până târziu. Dar atunci când o faci în sport, acest lucru duce la consecințe foarte neplăcute.
Am avut câteva perioade de suprasolicitare, când făceam exerciții în mod activ, mă simțeam puternic, apoi am aflat că nu ar trebui să fac asta. Atunci când o persoană nu a făcut exerciții fizice pentru o lungă perioadă de timp (toată viața) și apoi începe brusc, a acumulat o resursă timp de 30 de ani, puterea sa s-a acumulat rău, dar o lună, două, trei – și s-a uscat.
Într-o zi mă trezesc și simt că nu vreau să mă dau jos din pat, că urăsc să alerg, că disprețuiesc înotul și bicicleta, că mă dor picioarele, că am febră și muci. Îmi dau seama că sportul meu s-a terminat. Am petrecut o săptămână în pat așa, doar ca să-mi revin. Apoi am început să citesc, să învăț. Ei îmi spun – te suprasolicitezi. Nu poți lăsa să se întâmple asta. Trebuie să-ți asculți corpul. De îndată ce apar primele semne – ritm cardiac ridicat dimineața, când există leziuni la nivelul picioarelor, când simțiți că începeți să tușiți, opriți-vă, odihniți-vă o zi sau două și nu faceți nimic. Asta e ceva ce știu acum. Dar atunci a trebuit să trec prin această experiență pentru a o înțelege.
Am făcut o mulțime de lucruri stupide. Chiar acum am fost în Turcia cu familia mea și am înotat 4 km în largul mării. Nu contează de câte ori am citit pe internet că atunci când înoți în ape deschise, asigură-te că te freci cu vaselină în locurile speciale ale costumului de neopren pentru a evita iritațiile. Nu am făcut nimic, sunt numai prostii. E o ținută nepotrivită, o piele nepotrivită, un costum nepotrivit. Soțul meu nu mă lasă să mint, am înotat – era o pată roșie cu sânge pe ea, apoi că am înotat și m-am frecat. Apoi m-am plimbat așa câteva zile și am uscat-o la soare.
Internetul, sfaturile medicilor și ale antrenorilor de fitness nu ajută. Trebuie să te arzi, astfel încât data viitoare să iei deja un borcan de vaselină, să-l ungi pe gât și să înoți cât vrei.
Cu toate acestea, în ciuda tuturor greșelilor mele, în ciuda problemelor cu mediul meu, merg mai departe cu mâncarea. În iulie voi merge în Turcia pentru a traversa Bosforul înot, iar pe 1 septembrie voi avea un Half Ironman – aceeași distanță, doar că redusă la jumătate. Anul viitor, sunt sigur că voi deveni un Ironman. Se va întâmpla în Austria.
Domnilor, vreau să rezum. Cred că este foarte important să dezvolți calitățile unei persoane: încăpățânarea, visarea și prostia, pentru că este o caracteristică a copiilor. Dacă vrei să devii cu adevărat un adult, păstrează un copil în tine. Vă mulțumesc.
-Mulțumesc, Dimitri. Vă vom invita anul viitor să ne împărtășiți ceea ce simțiți despre ce înseamnă să fii un Iron Man.
-Bun. Vă mulțumesc.