Știați că, cu mult timp în urmă, cu mii și mii de ani în urmă, în epoca de piatră, când zeii greci nu fuseseră încă inventați, piramidele egiptene nu fuseseră construite, iar China și chiar Mesopotamia nu existau încă, oamenii din Moldova noastră construiau orașe?
Incredibil? Dar este un fapt. Cultura Cucuteni-Tripolia a fost una dintre primele civilizații din Europa, apărând cu câteva secole înainte de primele așezări din Mesopotamia și Egipt. Numele ei provine de la denumirile localităților unde au fost descoperite primele urme ale acesteia: Cucuteni (un sat lângă Iași, România) și Trîpillea (o localitate în Ucraina).
Excavațiile au arătat că această cultură antică a apărut în jurul anului 5250 î.Hr. și a existat până în jurul anului 2750 î.Hr.
Civilizația Cucuteni a fost proto-urbană – așezările sale de „oraș” erau destul de mari (de la câteva zeci de hectare până la 200-450 ha în unele cazuri).
Locuințele
Cucutenienii, cu mult înainte de legendarii sumerieni și babilonieni, au început pentru prima dată să construiască așezări uriașe, înconjurate de valuri, cu străzi și piețe centrale – adevărate „proto-orașe” și „proto-fortărețe”. Este cu adevărat uimitor și fantastic, deoarece asta indică faptul că, cu 7000 de ani în urmă, în Moldova exista nu doar o cultură arheologică, ci o civilizație foarte dezvoltată.
Uneori, acestea erau fortificate cu valuri de pământ și șanțuri pentru a se proteja mai ușor împotriva inamicilor. Așezările erau destul de populate – până la 20.000 de locuitori – și acopereau o suprafață de 400 de hectare, fiind foarte mari pentru vremea lor.
Unele zone ale culturii Cucuteni-Tripolie, cu o populație estimată de peste 15.000 de oameni și care acopereau o suprafață de 400 de hectare, erau foarte mari pentru vremea lor.
Rămășițele locuințelor descoperite de arheologi, precum și modelele lor de lut, permit reconstituirea aspectului caselor tripoliene. Acestea erau, de obicei, case dreptunghiulare cu unul sau două etaje. Pereții erau construiți din nuiele împletite, care erau acoperite cu lut. Dovezile arată că membrii acestei culturi uneori decorau părțile exterioare ale caselor lor cu ornamente similare cu cele de pe vasele de lut.
Acoperișul era în două ape și era acoperit cu snopi de paie sau trestie. Ferestrele erau mici și rotunde. În fiecare casă era un cuptor, lângă care era amplasată un culcuș din lut ars. Au făcut și mobilier din lemn: scaune, mese, fotolii cu spătare. Podelele din case erau din lut. Casele erau echipate cu vatră, care erau folosite pentru încălzire și gătit.
În 2012, la săpăturile arheologice, a fost descoperită o clădire publică de 1200 de metri pătrați! Acesta era, la acea vreme, cea mai mare construcție de pe continentul european.
Cultul focului
Cercetătorii au descoperit în cultura Cucuteni-Tripolie un ritual destul de ciudat și unic. Acești oameni își ardeau constant așezările după un anumit interval de timp. Mult timp s-a crezut că aceasta se întâmpla ca urmare a raidurilor inamice.
Apoi, arheologii au descoperit că tripoliții făceau acest lucru în mod intenționat – ei își ardeau așezările în conformitate cu un ciclu de 60-80 de ani, când terenurile din jurul așezării se epuizau și pierdeau fertilitatea. Și se mutau pe terenuri noi.
Ce se știe despre gospodăria tripoliților?
Activitățile principale ale tripoliților erau agricultura și creșterea animalelor. Ei cultivau grâu, orz, ovăz și mazăre. Pământul era lucrat cu o sapă de lemn cu vârf de piatră sau de corn. Pentru recoltare, au folosit seceri de os sau de piatră. Zdrobeau cerealele în făină pe mori de piatră.
Tripoliții creșteau vite, boi, oi, capre, porci și cai. Se ocupau și de vânătoare și pescuit. Se crede că tripoliții locuiau în același loc timp de 50-70 de ani, până când solul se epuiza.
Astăzi, cele mai cunoscute sunt lucrările olarilor tripoliți. Acestea sunt diverse vase: oale, tigăi, castrone, vaze, cupe, butoaie de lut pentru cereale. Tripoliții au inventat cuptoare de olărit cu două nivele pentru arderea produselor. Își pictau vasele cu negru, galben, roșu și uneori cu alb. Le decorau cu ornamente speciale, în care uneori includeau reprezentări simbolice ale oamenilor, animalelor și păsărilor, copacilor sau spice de grâu.
În afară de agricultură și creșterea animalelor, oamenii cunoșteau prelucrarea metalelor, țesutul și olăritul. Aveau tehnici de extracție și prelucrare a cuprului, din care făceau cuțite, ace și mai târziu seceri, topoare, pumnale și bijuterii (mărgele, pandantive, brățări etc.).
Oamenii acelor vremuri fabricau diverse instrumente de lucru din cremene, piatră, os, lut, scoici și cupru. Acestea erau seceri, burghie, raclete, perforatoare, sape și altele. Probabil cea mai importantă descoperire a fost roata. În acest sens, oamenii din epoca tripoliei erau înaintea multor alte culturi. Unii istorici cred că oamenii culturii tripoliene foloseau animale domestice, în special boi, pentru a trage pluguri grele și altele.
Yin, Yang și Svastica
Anterior se credea că simbolurile yin-yang și svastica au apărut pentru prima dată în culturile chinezești Yangshao și Majiayao în secolele 4-3 î.Hr.
Dar, de fapt, simbolurile yin și yang au fost descoperite pe un model antic al unui templu tripolian cu 1000 de ani înainte de apariția civilizației chineze antice:
Este interesant de remarcat că ceramica pictată din Majiayao și Yangshao seamănă foarte mult cu ceramica culturii Tripolia, situată pe teritoriile Moldovei, Ucrainei și României. Totodată, chiar în Tripolia au apărut pentru prima dată simboluri precum svastica și yin-yang, care ulterior au apărut și în China.
Cultul Marii Zeițe-Mamă
Fiind agricultori, reprezentanții culturii Cucuteni adorau divinitățile reprezentate prin statuetele feminine din lut – simboluri ale abundenței și fertilității.
Existau, de asemenea, figurine de tauri cu coarne mari, care reprezentau zeul soarelui. Cucutenienii venerau zeii, efectuau ritualuri magice și religioase la altare.
Cultul Strămoșului
Pe un vas din satul Petreni (Moldova) este pictat un uriaș neobișnuit, înalt, alături de fâșii cerești și sori de ambele părți.
Asemenea creaturi cu trei degete se întâlnesc frecvent pe alte vase tripoliene și, interesant, în India, în decorarea pereților caselor.
Cultul Taurului
Simbolul taurului este strâns legat de cel al femeii în cultura tripoliană. Capetele de taur sunt motivul dominant, transmițând simbolic ideea regenerării.
O figură din os în forma unui cap de taur cu modele geometrice, care reprezintă o femeie.
După mii de ani, capul taurului a devenit simbolul Moldovei. O coincidență oare?
De ce au dispărut tripolienii?
Datele arheologice arată că, în secolul al III-lea î.Hr., cultura tripoliană a suferit un declin brusc: așezările au fost părăsite sau devastate, oamenii s-au mutat parțial în alte teritorii. Populația rămasă se ocupa în principal de creșterea animalelor. Casele lor erau mici, de obicei, semi-subterane. Vasele descoperite de arheologi sunt mai simple și de calitate inferioară.
Deci, de ce cultura lor a intrat în declin? Cea mai comună teorie este că tripolienii, prin activitățile lor, au epuizat solurile, rezultând în scăderea recoltelor. Nu mai existau terenuri potrivite pentru agricultură, iar clima a devenit mai rece, cu secete frecvente. Se presupune că tripolienii s-au integrat printre alte popoare și triburi din lumea de atunci.
Când am aflat despre această uimitoare istorie a proto-Moldovei, am realizat că trebuie să reflect această cultură într-unul dintre complexele de băi din Voloshin și că voi povesti despre ea tuturor celor cu care voi intra în contact. Acum și voi puteți spune altora și să fiți mândri de istoria interesantă a țării noastre.
