Locuia într-un sătuc o familie mare – mama, tata și șase copii. Trăiau în sărăcie – mama avea grijă de copii, iar tatăl lucra cu ziua pe la toţi, care aveau nevoie de braţe de muncă. Dar oricum banii câştigaţi nu le ajungeau nici măcar pentru mâncare. Mai ales că locuiau în două odăi, oferite de Primărie într-o căsoaie şoldită, unde iarna suflă vântul atât de tare, încât trebuiau să doarmă grămadă, lipindu-se unul de altul.
Și iată, într-o zi friguroasă de iarnă, fiul cel mare a văzut nişte sportivi alergând pe lângă casa lor. Toţi în haine de culori aprinse, cu steaguri, iar pe cel mai mare steag era scris Rubicon.
„Ce frumoși sunt!” – s-a gândit băiatul și a hotărât să se alinieze lor, pentru că și lui îi plăcea să alerge. Ei şi ce dacă e îmbrăcat într-un cojocel vechi şi ros și cu galoși de cauciuc pe picioare. Îi place atât de mult să alerge! A ieşit în stradă și s-a alăturat alergătorilor. La început, sportivii nu-l luau în seamă.
Dar băiatul nu slăbea pasul! Alergătorii parcurseră deja o jumătate din cale, dar el continua să fie în rând cu ceilalţi! Şi maratoniştii şi-au dat seama că e un sportiv, la fel ca şi ei. Doar deocamdată foarte mic.
Așa că împreună au alergat până la finiş, după care au făcut cunoştinţă. Și Vitalie (căci acesta este numele campionului nostru) a povestit despre el și despre familia lui unită, cum trăiesc ei și că se împacă bine. Doar că este frig, umed și foarte aglomerat să locuiești într-un hambar, doar ei nu au propria lor casă…
Și atunci sportivii au avut o idee să-l ajute pe Vitalie să-și împlinească visul – să găsească o nouă casă călduroasă.
Ei au povestit despre acest maratonist uimitor, în galoși, întregii Moldove. Și povestea băiatului pasionat de sport, care aleargă în galoși, s-a răspândit în toată țara într-un timp scurt.
Oameni de bună credinţă i-au dăruit lui Vitalie multe perechi de adidași, uniforme de alergat, haine pentru frați și surori și chiar și un telefon mobil. Dar, cel mai important, au început să strângă bani pentru o casă nouă pentru familia lui.
Nu e de mirare că există o vorbă în această țară:
Ban pe ban — clădeşte casa
Au pus mână de la mână, cât au putut, doar oamenii din țara asta nu sunt bogați, dar sunt receptivi şi buni la suflet. Și apoi au aflat despre această poveste în străinătate, iar acum li s-au alăturat moldovenii care locuiesc în alte țări. Și iată așa, să crezi ori să nu crezi, au reușit totuși să strângă bani pentru o nouă locuință pentru familia micuțului alergător!
Și acum Vitalie, frații, sora și părinții săi locuiesc într-o casă mare și călduroasă, iar el aleargă în adidași și urmează să se mute în capitală pentru a deveni sportiv profesionist.
— Eu păstrez acei galoși, i-am deoparte, pentru că acum am cu ce mă încălţa. Îmi voi aminti de aceşti galoși toată viața, pentru că mi-au schimbat viața…
Familia lui Vitalie a primit o casă, oamenii buni au avut ocazia să facă un mic miracol, iar țara – să audă o întâmplare-poveste despre un băiat, care i-a adus familiei o casă nouă, a trebuit doar să încalţe galoşii şi să alerge.
Şi nu oriunde în altă parte, ci în Moldova noastră – într-o țară în care se întâmplă mici minuni.
Iată şi povestea video:
