S-a întâmplat ca o parte a lunii ianuarie să o petrecem împreună cu prietenii pe Maldive şi Sri Lanka. Dar întrucât anul viitor avem planificate numeroase competiţii, mă străduiam să-mi menţin condiţia fizică şi acum sunt gata să-mi împărtăşesc experienţa utilă cu voi.
Alergare
Insulă
Am început antrenamentele pe Maldive – un stat insular micuţ şi murdar . Specificul alergării pe Maldive este că nu ai unde alerga ???? Se spune că Maldive este cea mai plană ţară. Susţin această afirmaţie – altitudinea doar 3 metri pe 8 km de traseu. Şi asta pentru că ai urcat pe un morman de gunoi.
Umiditate + temperatură trecută de 30 de grade = moartea alergătorului. Tâmplele pulsează, niciun fel de tempo, iar pulsul e nebun. După 8 km am revenit cu impresia că am alergat 30 km.
Problema generală a alergărilor lângă ocean sau mare este agravarea ritmului. Posibil este doar senzaţia mea, dar nu am putut alerga cum se cuvine nici pe Maldive, nici pe Sri Lanka, nici în Egipt.
Pe Maldive într-un singur antrenament poţi cutreiera insula în lung şi lat, ceea ce am şi încercat să fac. Î n schimb, e minunat să bei lapte de cocos după antrenamentul extenuant…
Drumurile
După ce am sosit în Sri Lanka am decis să alerg 17 km între oraşe. De ce nu? Învăţat minte de suferinţele de pe Maldive, am ieşit în zorii zilei, pentru a nu alerga sub razele arzătoare ale soarelui. Şi într-adevăr, primele 20 de minute totul a fost bine, dar am încheiat distanţa stors de forţe, uscat şi nu mai gândeam nimic, deşi în Chişinău aceasta e o distanţă obişnuită pentru mine. În plus, la disconfortul fizic s-a adăugat şi cel psihologic – datorită drumurilor uluitoare din Sri Lanka.
Eu le-aş numi „cară-te road”. În primul rând, sunt foarte înguste, în al doilea rând, este un trafic nebun pe ele, în al treilea rând, toţi întotdeauna depăşesc pe cineva. Imaginaţi-vă, merg pe contrasens, ca de obicei, iar cineva se încumetă să-mi semnalizeze din spate, ca să-i cedez calea celui care depăşeşte. Pe Sri Lanka benzile de circulaţie sunt o noţiune relativă, automobilele sunt peste tot în jur + circulaţia neobişnuită pe partea stângă , poţi înnebuni. În consecinţă, un motociclist m-a doborât la pământ, dar fără urmări, dacă nu punem la socoteală vânătăile şi un dinte plesnit.
Plaja
Obosit de drumuri, am decis să-mi împlinesc visul şi să alerg desculţ pe plajă, ca în filme. În zorii zilei am ieşit din hotel şi am început să alerg… Spre marea mea uimire, era uşor de respirat , singurul fapt care mă irita era că nu puteam alerga în linie dreaptă. Întotdeauna trebuie să alegi hotarul îngust între valul, care vine şi nisipul afânat. Nisipul umed tare este singurul punct de sprijin.
Parcă le-am înţeles pe toate, alerg, admir landşaftul şi la kilometrul 7 simt o durere în degetele mari de la picioare. Nu atrag atenţia şi alerg mai departe. Mă doare şi mai mult. Alerg. Simt că nu mai pot călca şi mă opresc. Îmi privesc degetele şi rămân uluit – bătături!
Bătături cu apă şi dureroase pe degetele mari de la picioare. Întotdeauna am crezut că bătăturile apar de la încălţăminte, dar iată că mi-am făcut bătăturile pe nisip… Timp de două zile a trecut totul. Într-un cuvânt, nu trebuie să repetăm tot ce vedem în filme.
Înotul
Oceanul
Întotdeauna am considerat înotul cel mai plictisitor sport. Organele de simţ sunt blocate şi rămâi singur cu sine pe mult timp. Doar fundul bazinului (sau bezna în mare deschisă) şi loviturile pe apă. Dar este şi un avantaj, pentru că creierul înţelege că informaţii nu sunt şi se concentrează pe dialoguri şi monologuri lăuntrice. În timpul înotului mi-au venit multe idei şi soluţii la problemele dificile. Îi mulţumesc pentru aceasta înotului, dar totuşi este plictisitor…
Asta vroiam să zic – pentru prima dată înotam de parcă aş alerga. Am decis să înot de-a lungul malului deasupra recifului. A fost super – reciful la adâncimea de 3 metri este minunat.
Peştişori multicolori, un fel de fiinţe gelatinoase ca meduzele, actinii diverse , am întâlnit chiar şi o broască ţestoasă gigantică. Nu înot, ci o adevărată excursie în acvariu. Într-un cuvânt, vă recomand să optaţi pentru itinerarele de mici adâncime în ocean.
Bazin
Bazin e prea mult spus ???? Pe Sri Lanka am mers la o excursie la cascadă. Este o călătorie nu prea vioaie, dacă nu aş fi observat o companie de localnici, care se plescăiau într-un bazin natural cu diametrul de 20 de metri.
Fără a sta mult pe gânduri, mi-am scos pantalonii şi m-am dus să fac cunoştinţă cu ei. Vorbă după vorbă şi am decis să mă iau la întrecere cu flăcăii singalezi cu sânge fierbinte – cine înoată mai bine?
Înotam sub apă şi la suprafaţă.
Competiţia nu a fost deloc uşoară, iar concurenţii au fost puternici, dar în consecinţă Moldova a obţinut o victorie convingătoare! Din păcate, participantul din Moldova şi-a pierdut chiloţii în bazin…
Dar singalezii nu s-au pierdut cu firea şi i-au dăruit concurentului chiloţii lor, chiloţi de Sri Lanka! Onoarea ţării a fost salvată! Trăiască sportul!
Freediving
Oceanul
Iniţial intenţionam să-mi îmbunătăţesc rezultatul de freediving pe Sri Lanka. De aceea, luam cu mine peste tot echipamentul ce cântăreşte în jur la 10 kg. Şi s-a constatat că nu zădarnic. În centrele de diving locale pentru freediveri nici nu au auzit de instructori, de balize cu funie, toate nu erau de găsit…
M-am înţeles să înot cu diveri și trebuia să mă asigure un instructor de diving obişnuit. Apa aici e tulbure – vizibilitatea e de maximum 5-10 metri.
În prima zi am stat în apă 2 ore, iar a doua zi m-am trezit că-mi curge nasul. După ce am ratat 2 zile pentru tratament, m-am întors plin de forţe şi pe neaşteptate m-am scufundat cu uşurinţă la 30 de metri. Nu m-am putut scufunda la adâncime mai mare din cauza compensaţiei presiunii în urechi. Mă aflam la 30 şi înţelegeam că mai este oxigen, dar în gură nu mai am aer pentru suflare. Din cauza presiunii, aerul nu trecea din plămâni în gură.
Dar nici marcajul de 30 m nu este un rezultat prost pentru mine. Geamandura cu funie este o mare putere! Apropo, despre funie:
Funie
Am avut un car de timp liber, dar nu sunt obişnuit să stau cu mâinile-n sân. De aceea, mi-am găsit ocupaţie – să marchez funia, pentru ca în timpul scufundării să înţeleg la ce adâncime mă aflu. Pentru aceasta am decis să fac bile din lemn întunecat şi să le fixez pe funie la fiecare 5 metri.
Apoi, pentru a înţelege la ce adâncime mă aflu, am decis să introduc două forme: elipsoidală (10 m) şi sferă (5 m). Respectiv, la adâncimea de 25 m voi fixa 2 elipse şi o sferă. Şi ca ele să se prindă la un loc. Totul este simplu. Rămâne să mă apuc de treabă.
Am făcut cunoştinţă cu un lemnar local, i-am arătat schiţa, am mers cu el la atelier, am făcut câteva mostre şi peste 2 zile deja era gata setul din lemn.
Le-am fixat şi fericit, am pornit la scufundări. Am aruncat funia cu greutatea fixată, am tras aer şi m-am avântat în adâncime. Dar aici am fost dezamăgit – toate marcajele au fost deplasate cu 10% mai jos. Funia s-a udat + eu am întins greutatea şi voila… Am fost nevoit să le mut locul, într-un cuvânt mi-am făcut de lucru.
Pe scurt, faci lucruri fără valoare, doar pentru a ucide timpul 🙂
Surfing
Este un vis al meu să încerc surfing. Am încercat. Am petrecut 3 x 1,5 ore pe valuri. Am înțeles că nu este al meu, la fel ca și schiul – pentru mine ambele sunt asemănătoare.
Odihnă
Mâncare
Pe Sri Lanka este multă mâncare. În primul rând, o sumedenie de fructe gustoase. Eu, de exemplu, trăiam cu papaia. Sucuri se fac doar fresh, altele nu se acceptă.
Multe legume proaspete, ca în patrie – sfeclă, varză, pătrunjel, ridiche şi altele. La capitolul carne, stau mai prost, dar se poate găsi. Despre peşte nici n-am ce zice – tot ce-ţi pofteşte inima.
Altfel spus, alimentaţie corectă, echilibrată, sportivă găseşti din plin pe Sri Lanka!
Adevărat, uneori te saturi să mănânci orez cu peşte şi atunci preparam bucatele noastre obişnuite – pelmeni şi borş!
Pe Maldive mâncare nu există. Ceea ce este se importă, nu întotdeauna proaspătă, dar mereu – scumpă. Alcool nu există, „iarbă” – nu, carne de porc – nu, fructe sunt puţine.
Oamenii
Oamenii din Sri Lanka sunt simpli, primitori şi receptivi. Mă serveau cu lapte de cocos după alergare, mă plimbau gratis cu scuterul, s-au chinuit cu funia mea, mi-au pregătit peşte gustos. Foarte buni băieţi!
Pe Maldive totul este invers – poporul este închis, reticent, văd în tine doar un sac cu bani. De aceea, am fugit de acolo a treia zi.
Distracţii
În afară de diverse genuri de sport, ne-am bronzat, am eliberat broaştele ţestoase, am fumat şişa, am făcut cunoștință cu buddismul, am petrecut timpul într-un fort, am întâlnit zorii, am reparat un tuc-tuc, am îngânat cântece sub chitară, ne-am dat cu „sania”, am băut rom roşu, am dansat şi pur şi simplu am căzut în transă sub razele blânde ale soarelui şi lunii din Sri Lanka!
