În fiecare an, la începutul lunii august, prietenii mei devin agitați. E din cauza zilei mele de naștere, pentru că din nou sunt nevoiți să meargă naiba știe unde și să se ocupe cu naiba știe ce.
Maratonul din deșert mi-a demonstrat că, de obicei, oamenii nu prețuiesc ceea ce au. Iată de ce am hotărât că ar fi util ca prietenii mei să guste din amar și să simtă că trăiesc.
În acest an prietenii mei au fost nevoiți să se afle în pielea lui Robinson Crusoe și să meargă pe o insulă necunoscută pentru câteva zile, unde să trăiască fără mâncare, paturi, WC, telefoane, like-uri, protecție împotriva soarelui, a frigului și a vântului. Fără lucrurile necesare, cu care suntem deja obișnuiți și cărora nu le acordăm o importanță prea mare.
Așadar, mergem în orașul Pula de pe insula Pisulj. Amuzant ????
Mai ales când stai întins pe canapea și citești aceste rânduri, iar nu umbli noaptea pe stânci, tremurând de frig. Și Pula ți se transformă într-un mormoloc…
Nu mergem de unii singuri — suntem însoțiți de un Robinson profesionist — Boris Stermotić și de companionul său Vineri, Dražen Šulc. Ei ne vor povesti și ne vor arăta ce să facem ca să supraviețuim în condițiile unde lipsesc toate.
Dar până a ajunge pe insulă, am reușit să plutim prin canalele din Veneția, să alergăm prin Pula și să ne scăldăm la o plajă de nudiști. Și iată că a venit ziua X.
Acolo am învățat câteva lecții:
Ziua 1
Lecția №1. Cum să înoți cu pungi de plastic.
Punga de plastic reprezintă un minunat recipient rezistent la apă. În el îți poți păstra lucrurile, în timp ce înoți spre o insulă nelocuită ???? Nelocuită în tot sensul cuvântului — pe insulă eram așteptați de stâncile goale și un copac singuratic.
Și iată că ne-am scos hainele și am devenit ca stâncile de pe insulă, ne-am băgat lucrurile în pungi, le-am umflat (ca să se mențină deasupra apei), le-am legat la gură și am pornit înot.
Înafară de pungi, instructorul ne-a mai dat trei tampoane. La ce bun ne vor servi și acestea? Ei bine, am aflat mai târziu.
Lecția №2. Pungile îți pot juca festa.
Totuși lucrurile s-au murat de-a binelea – undeva am dat greș. Dar iată-ne deja ajunși pe insulă și vom petrece aici trei zile. Acolo ne aștepta un copac izolat și 200 de metri de pământ și stânci laolaltă.
Lecția №3. Cum să prinzi hrana.
Următoarea lecție, care trebuie luată aminte, este dobândirea hranei pe o insulă nepopulată. Și ce era acolo de-ale gurii? Moluște, nu știu ce fel de iarbă, șobolani, șoareci și șopârle. S-a dovedit că din tot gunoiul care era pe insulă se poate de alcătuit niște unelte pentru vânătoare și pescuit: plută (pentru prins pește), veselă (pentru a mânca peștele), ațe (pentru a lega diferite chestii) și multe altele.
Lecția №4. Cum să prinzi șobolani și șoareci?
Se ia o sticlă din plastic de un litru și jumătate, …. Iese o capcană minunată, însă oricum n-am prins nimic. Nu ne-a reușit să însușim această lecție, așa că n-am apucat să gustăm din șoareci și șobolani. Rozătoarele s-au dovedit mai inteligente decât noi. Apropo, n-am putut prinde nici pește.
Lecția №5. Peștele trebuie prins dimineața, dar nu când ți-e poftă.
Lecția №6. Cum să prinzi o moluscă lipicioasă?
Când nu prea este ce mânca, moluștele vă potolesc foamea foarte bine. Dar cum se prinde o moluscă? De obicei acestea pot fi găsite acolo unde se izbesc valurile de stânci. Trebuie doar scobite de acolo, nici nu trebuie desfăcute – tocmai am dat peste un soi de scoici dintr-o singură placă. Carnea se scobește cu degetul, dar, de fapt nici nu prea ai ce scobi acolo. Nu te ții sătul cu moluștele. În prima seară am cules cam câte jumătate de kilogram pentru fiecare și am gătit o ciorbă.
Lecția №7. Cum se mănâncă un arici de mare.
Știți prin ce se deosebește un arici de o aricioaică? E simplu. Fetelor le place să se împopoțeze — sunt pline de zorzoane, cum ar fi pietricele, alge și alte chestii. Femelele sunt prețuite pentru icre. Drept că icre într-un arici așa-s de multe…nici cât negru sub unghie.
Lecția №8. E comestibil usturoiul sălbatic?
Desigur! Doar că nu e pur și simplu comestibil, ci și foarte dulce! Am găsit vreo 300 de grame de usturoi, din care am gătit o ciorbă foaaarte bună la cină.
Lecția №9. Putem deosebi un lucru comestibil de unul necomestibil pe o insulă nepopulată?
O brânză. Nu poți ghici întotdeauna. Uneori roșu înseamnă copt. Alteori roșu înseamnă pericol
Lecția №10. Cum alegem loc pentru culcuș sub cerul liber?
Pentru culcuș alegeți un loc bătut de vânt. Dacă sunteți alintat (așa ca noi), încercați să vă faceți saltea din iarbă. Alegeți iarbă mai aspră, cea moale se va face turtă peste noapte … . Inițial urma să dormim pe stânci, ca niște sportivi extremi, dar s-a dovedit că nu prea suntem noi sportivi extremi, de aceea am mers să dormim pe sol.
Lecția №11. Cum ne orientăm după stele?
Stelele ne ajută să aflăm unde este Nordul și unde ne aflăm în raport cu punctul Nord. Cum e posibil acest lucru? Steaua Polară, care face parte din Constelația Cassiopeia, nu-și schimbă poziția nici timp de o noapte, nici tot anul. Această stea reprezintă punctul de reper, adică Nordul.
Cum ne dăm seama unde e Vestul și Estul? Pentru aceasta ne trebuie un băț. Bățul se îndreaptă spre Steaua Polară și se lasă în această poziție timp de o oară. Partea în care s-au mutat stelele și este Estul. Iată toată învățătura ????
Lecția №12. Principiul maximului și minimului.
Este important să rețineți că nu puteți cheltui mai multă energie decât primiți. În acest sens moluștele sunt ideale: stai în apă, nu faci efort, desprinzi scoicile de pe stâncă și le mănânci.
Ce mai trebuie de știut când ajungi pe o insulă nepopulată?
Lecția №13. Cum se filtrează apa?
Deoarece insula este nelocuită de oameni, ea este populată de pescăruși. Prin urmare, sursele de apă potabilă nu miroseau bine deloc. Instructorul a insistat să fierbem apa înainte să o consumăm – excrementele păsărilor conțin paraziți cât pe naiba. Și abia atunci am aflat ce să facem cu tampoanele pe o insulă nelocuită. S-a dovedit că tampoanele mai pot fi utilizate și în alte moduri decât cel obișnuit. Dacă băgăm un tampon în gura sticlei, obținem un filtru pentru apă.
Lecția №14. Cum se aprinde focul?
Mai spre seară s-a făcut răcoare de-a binelea, că s-a uimit și instructorul. A fost nevoie să facem focul. Și iarăși tamponul ne-a prins bine — arde excelent! Mulțumiri speciale lui Dorin, care a ațâțat focul toată noaptea, ca să nu înghețe de frig toți ceilalți.
Ziua 2
Dimineață, înainte de răsăritul soarelui, instructorul le-a propus buturugilor, în care ne transformasem, să facem o lecție de hipotermie în apă.
Lecția №15. Cum să îngheți în apă?
Cum are loc o lecție de hipotermie? Te arunci cu mâinile și picioarele în apă, și șezi acolo neclintit până începi a te învineți. Cum începi a dârdâi de-a binelea, ieși pe uscat, tragi pe tine (ta-dam!!) o pungă de plastic, iar peste 5 minute deja ți-i cald și ești în culmea fericirii.
Lecția №16. Cum mai apoi să te încălzești în apă?
Dar în apă poți și să te încălzești. Stând în apă, încrucișați picioarele și mâinile, iar palmele băgați-le subsuori – este o modalitate de a păstra căldura în apă. În 15 minute vă garantez că apa din jur se va încălzi (nu e ceea ce ați crezut!) și vă veți încălzi și voi. (Metoda cu pipi lucrează, dar mai cunoaștem noi o metodă! )
Lecția №17. Cum să salvezi pe cineva de la înec?
În continuare vom vorbi despre înec. În primul rând, persoana care se îneacă reprezintă un pericol. Omul e cuprins de panică, i se activează instinctul de supraviețuire. De aceea nu vă apropiați prea tare — maximum la 1,5 metri distanță. Întindeți mâna spre el și așteptați. De îndată ce persoana vă apucă de mână, întoarceți-o brusc cu spatele și apucați-o de gât (aveți grijă să n-o gâtuiți, și așa se simte nu prea fain). În cazul când cel ce se îneacă panichează foarte tare, instructorul ne-a permis să-i aplicăm câteva lovituri. Dealtfel se pot îneca ambii.
Gata. Lecțiile în apă s-au sfârșit. A doua zi spre amiază, instructorul ne-a trimis în pădure. Conform planului urma să studiem cuțitul.
Instructorul ne-a explicat cum trebuie să arate cuțitul potrivit. Cuțitul potrivit are o lamă lungă, care trece prin tot mânerul, ceea ce înseamnă că nu se va rupe. De asemenea, am aflat că lamele se tem de apa sărată, de aceea trebuie de spălat cuțitul după contact cu apa din mare.
Mergem mai departe. Cum să supraviețuiești pe o insulă nelocuită? Foarte simplu, dacă aveți la îndemână un tampon. Fiindcă nu veți îngheța de frig.
Lecția №18. Cum se aprinde un rug?
Există 4 tipuri de crengi, care trebuie puse pe foc la momentul potrivit. Dacă vă pricepeți bine la crengi, veți fi în stare să aprindeți rugul. Bine, dar ce facem cu tamponul? Tamponul e ușor inflamabil. De aceea, dacă chiar nu vă prea pricepeți la crengi, dar aveți un tampon, veți putea aprinde rugul.
Am învățat să dobândim focul prin frecare. Dintr-o ramură mlădioasă și o ață găsită am înjghebat un arc. În coardă am făcut un laț, unde am introdus un bețișor. Am continuat să apăsăm ramura pe o suprafață de lemn, trăgând de arc colo-ncoace, până când bețișorul din laț începe a se roti. Ceea ce urmează e o chestiune de timp, pentru că mare și sfântă e forța de frecare. Am obținut focul! Ne-a luat 4-5 ore ca să confecționăm arcul.
Lecția №19. Cum se construiește o plută?
Urma să ne întoarcem pe insulă, dar pungile de plastic erau găurite. Noi n-am vrut să riscăm și să ne udăm lucrurile, de aceea a trebuit să construim o plută. (?)
Pe insulă a găsit un copac singuratic și și lângă el am construit un adăpost de vânt, și imediat am adormit. După două zile de foamete și expunere la soare, ne-am epuizat fizic și ne-am cam pierdut moralul.
Lecția №20. Semnale SOS.
Pentru a ne ridica moralul, instructorul ne-a spus că va transmite un semnal SOS și, se prea poate, vom fi salvați ???? Și ne-a învățat să transmitem semnale SOS la distanță mare cu ajutorul unei oglinjoare găurite în mijloc. Iată cum arată:
Salvarea n-a mai venit. Iar spre seară instructorul ne-a trimis după sacii de dormit, pe care i-am refuzat din ignoranță chiar de la prima lecție.
Ziua 3
A treia zi pe insulă a coincis cu ziua mea de naștere. Am mai avut o aniversare asemănătoare pe Vârful Mont Blanc. De această dată am avut parte de o surpriză frumoasă – un tort din gunoi. La mulți ani mie!
Instructorul ne-a adus aminte cum să ne orientăm după indicii din natură – copacii au coroana mai stufoasă în partea de sud, acul busolei indică spre nord etc. După care a arătat cu degetul la un punct de pe hartă, spunându-ne să mergem într-acolo și să facem o fotografie.
Ei, avem de mers vreo 6 kilometri amărâți, am zis noi, dar am avut de mers chiar vreo 10. După 2 ore am ajuns la locul destinației, am pozat și am mers spre microbuz pentru a reveni la civilizație.
În drum spre microbuz ne aștepta un cadou adevărat — cola! Un borcan de cola rece și transpirat pentru fiecare dintre cei ce au supraviețuit. ????
