Ekadashi. Repaus alimentar și sport.

Ce înseamnă să ”mănânci un monstru”, de ce a mânca este o deprindere, trebuie sau nu să te antrenezi în ecadashi

Ekadashi (în sanscrită — „unsprezece”) – a unsprezecea zi după luna plină și luna nouă a fiecărei lunației conform calendarului hindus. Zilele ekadashi (aproximativ 2 ori pe lună) sunt în special favorabile pentru împlinirea ascezei.

Din această cauză în conformitate cu scripturile hinduse, fiecare om, cu vîrsta după cinci ani trebuie să țină post în perioada ekadashi. Adică să nu mănînce și să nu bea nimic. Aceasta contribuie la curățarea la nivelul fizic, mental și spiritual.

Am început mai demult să mă gîndesc la zilele de descărcare-curățare. Cînd am aflat despre ekadashi am înțeles că este exact ceea de ce am nevoie. Unica problemă este – cum vor influența antrenamentele asupra corpului flămînd, din această cauză am decis în această zi să nu fac antrenamente, ci să-mi ascult corpul.

Deci, să începem!

Primul meu akadashi a început pe data de 21 mai, atunci cînd mă odihneam cu familia în Turcia. Un loc nu prea potrivit pentru repaus alimentar, însă noi antrenăm nu numai corpul ci și spiritul nu-i așa?
Seara precedentă am mîncat foarte bine (nu repetați greșeala mea – mîncați puțin și mîncare ușoară) și m-am culcat să dorm. Dimineața a mers bine, nu am vrut să mănînc, am băut multă apă (probabil din cauza cinei bogate de ieri). Primul semnal – „Să mergem să ne ghiftuim ?” l-am primit la masă. L-am înecat cu apă, m-am întins pe pat și am început să mă hrănesc cu lumina soarelui. Soarele nu a adăugat satietate, din această cauză am distras atenția de la mîncare prin joaca cu copiii și următoarea dată mi-a apărut dorința de a mînca doar spre seară.

Este straniu, însă necesitatea de a mînca era slabă și inceartă, mă simțeam grozav.
Sentimentul este asemănător cu încercarea de a lăsa fumatul – nicotina nu mai este necesară, însă deprinderea de a ține ceva între degete nu te lasă în pace. Cu mîncarea este la fel – se pare că nu ești flămînd însă de 3-4 ori pe zi nu îți găsești locul – m-am deprins, la naiba, să mănînc, iată așa un obicei aiurea am eu! Și mă mai aflu în all inclusive, iar în jurul meu sunt atît de multe arome, și copiii cu biscuiți, și mielul se pregătește pe proțap, mai pe scurt, îți ieși din minți.

M-am trezit dimineața – nu vreau să mănînc, straniu. M-am dus să alerg.
Am început slab (5:40), apoi am intrat în ritm (5:00), și am finisat energic (4:00). Mai pe scurt, era mai greu ca de obicei, posibil din cauza foamei. Data următoare voi face antrenamentul în ziua ekadashi. Îmi voi împărtăși impresiile cu voi.

Din repausul alimentar am ieșit cu cireșele – este uimitor după un antrenament fierbinte să mănînci o jumătate de kilogram de cireșe bordo-negre uriașe și reci. Vă recomand!
Apropo încă un lucru straniu – pe parcursul a toate 36 de ore, periodic aveam eructație (după cum spune fiul meu – „am mîncat un monstru”). Care este cauza, așa și nu am înțeles – căci stomacul meu este gol, nu m-am decis să fac repausul alimentar uscat pentru prima dată, însă numaidecît voi încerca mai tîrziu.

Calendarul ekadashi — http://ekadash.ru/

42 195 metri la Paris

42 195 metri la Paris

De ce trebuie să beai medicamente pemtru diaree înainte de cursă, de ce nu adidașii te fac maratonist, pentru ce trebuie să-ți înclei sfârcurile, de ce maratoniștii îmbracă saci de plastic și în genere de ce atât de tare rupe de la alergare.

Antrenament pentru Bosfor – video al cursei de 4 km în Kemer

Antrenament pentru Bosfor – video al cursei de 4 km în Kemer

Este straniu, însă marea largă sa dovedit a fi diferită de piscină. Rețineți în bazin nu sunt valuri, care nu te lasă să răsufli și apa nu este sărută. Și pe lîngă acestea în piscină sunt culoare și cel mai important - bordurele. Iar în mare nu. Iată așa o „surpriză” mi-a oferit Marea Mediterană.